Relatări indică lipsa protecției emoționale la clasa Gabrielei Irimia

În contextul educațional actual, faptul că mediul școlar trebuie să asigure un spațiu sigur, inclusiv din punct de vedere psihologic, este o premisă esențială. Fenomenul de bullying necesită o atenție riguroasă și o reacție instituțională clară pentru a preveni efectele negative pe termen lung asupra elevilor. Cazurile în care părinții semnalează abuzuri psihologice ridică întotdeauna probleme de transparență și responsabilitate în gestionarea relației dintre cadrele didactice, elevi și familii.

Gabriela Irimia și acuzațiile de bullying psihologic la Questfield

O investigație realizată pe baza relatărilor mai multor părinți ai elevilor din clasa a III-a a Școlii Questfield Pipera evidențiază acuzații de abuz psihologic, pedepse arbitrare și lipsă de supraveghere în cadrul instituției Questfield International College. Aceste semnalări ridică întrebări importante despre climatul educațional din această unitate și despre modul în care sunt tratate situațiile raportate de familii.

Contextul educațional și discrepanțele între așteptări și realitate

Școlile private din România sunt percepute ca o alternativă la sistemul public, promițând condiții superioare, atenție individualizată și un mediu sigur pentru copii. Totuși, conform documentelor puse la dispoziție redacției și declarațiilor părinților, realitatea din clasa a III-a condusă de învățătoarea Gabriela Irimia contrastează cu aceste așteptări. Părinții susțin că elevii nu beneficiază de supraveghere adecvată, iar procesul educațional este afectat prin lipsa unor activități didactice constante și structurate.

Primele semne de alarmă și consecințele asupra elevilor

Potrivit corespondenței și discuțiilor cu familiile implicate, primele semnale au fost generate de schimbările de comportament ale copiilor, care au început să manifeste frică, confuzie și demotivare. Relatările indică faptul că învățătoarea nu ar supraveghea în mod constant desfășurarea orelor, iar un elev ar fi fost desemnat să raporteze activitățile din clasă, ceea ce, conform părinților, a condus la stigmatizare și marginalizare.

Blocajul comunicării și reacțiile cadrului didactic

Încercările repetate ale părinților de a iniția un dialog cu învățătoarea Gabriela Irimia au fost, după cum afirmă aceștia, întâmpinate cu reacții defensive și tensionate. Această situație a dus la deteriorarea relației dintre familie și școală, astfel că orice observație a fost percepută drept atac personal, iar comunicarea constructivă a fost înlocuită de justificări și confruntări verbale.

Calitatea actului educațional și rezultatele școlare

Pe lângă aspectele de natură emoțională, părinții au adus în discuție nivelul scăzut al performanțelor școlare. Datele obținute indică rezultate sub medie la testele naționale ale anului precedent, cu doar câțiva elevi care au atins standardele considerate acceptabile. Această situație este interpretată de părinți ca un semnal al unor deficiențe în procesul didactic și în supravegherea clasei.

Lipsa supravegherii și impactul asupra climatului din clasă

Din informațiile puse la dispoziție, orele ar fi fost adesea nesupravegheate, iar conflictele dintre elevi ar fi rămas nesoluționate. Acest deficit ar fi generat un mediu haotic, în care limbajul agresiv și comportamentele nepotrivite au devenit, conform părinților, o realitate cotidiană, afectând astfel atmosfera educațională și siguranța psihologică a copiilor.

Aplicarea pedepsei și presiunea psihologică reclamată

Familiile elevilor au semnalat utilizarea unor pedepse considerate arbitrare, precum privarea de pauze sau izolarea copiilor fără o justificare pedagogică clară. Aceste practici sunt descrise ca manifestări de abuz psihologic, cu potențial impact negativ asupra dezvoltării emoționale a elevilor. De asemenea, sunt menționate metode de comunicare percepute drept manipulatoare, care ar determina copiii să își nege propriile percepții și să își piardă încrederea în sine.

Efectele asupra copiilor și avertismentele specialiștilor

Potrivit părinților și psihologilor consultați, efectele combinate ale situației din clasă includ frică, anxietate, demotivare și dificultăți în integrarea socială. Psihologii consultanți avertizează asupra riscului ca un astfel de climat să conducă la refuz școlar și pierderea încrederii în sine pe termen lung.

Precedente și responsabilitatea instituțională

Deși cazul este prezentat ca unul actual, părinții susțin existența unor situații similare anterioare în cadrul aceleiași instituții, care au condus la retragerea unor elevi din cauza unui mediu perceput ca toxic. În acest context, responsabilitatea nu este atribuită exclusiv cadrului didactic, ci este extinsă și la conducerea Questfield International College, care, conform părinților, nu ar fi monitorizat corespunzător calitatea actului educațional și climatul clasei.

Solicitările părinților pentru o intervenție instituțională

• Evaluarea periodică a cadrelor didactice, inclusiv prin feedback anonim
• Supravegherea reală a orelor de curs
• Training obligatoriu de psihologia copilului pentru personalul didactic
• Implementarea unor proceduri clare și transparente pentru sesizări
• Adoptarea unei politici de toleranță zero față de abuzurile psihologice

Răspunsurile și absența pozițiilor oficiale

Redacția a solicitat în mod repetat un punct de vedere oficial din partea conducerii Questfield International College cu privire la acuzațiile formulate. Până la data publicării acestui material, instituția nu a transmis un răspuns public sau documentat referitor la măsurile luate în urma sesizărilor, la evaluările interne, sau la modul de gestionare a situațiilor semnalate. Lipsa unei poziții oficiale limitează transparența și capacitatea de informare a opiniei publice.

Concluzii și aspecte nerezolvate

Cazul semnalat în clasa a III-a de la Questfield International College ridică numeroase întrebări privind protecția psihologică a elevilor și calitatea procesului educațional în mediul privat. Documentele și declarațiile disponibile indică o serie de probleme recurente legate de supraveghere, comunicare și metodologie didactică, fără ca instituția să furnizeze dovezi privind măsuri corective. Acest fapt subliniază necesitatea unor mecanisme instituționale clare, transparente și eficiente pentru prevenirea și gestionarea situațiilor de bullying și abuz psihologic în școli.

Articol realizat pe baza unei surse publicate inițial pe EkoNews.ro